21 septembrie – Ziua Internațională de Luptă împotriva Bolii Alzheimer. Diagnosticul precoce înseamnă timp câștigat

„Cu cât afli mai devreme, cu atât ai mai multe posibilități de a acționa – diagnosticul precoce al demenței face diferența.”

În fiecare an, pe 21 septembrie, este marcată Ziua Internațională de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, o zi dedicată informării și conștientizării asupra demenței, promovării diagnosticului precoce și combaterii stigmatizării persoanelor afectate și a familiilor acestora.

Cu această ocazie, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) se alătură campaniei internaționale de informare și transmite un mesaj important: recunoașterea din timp a primelor semne și accesul rapid la evaluare medicală pot face o diferență importantă în viața persoanei diagnosticate și a celor care o îngrijesc.

Ziua Internațională de Luptă împotriva Bolii Alzheimer a fost stabilită în anul 1994 de Alzheimer’s Disease International (ADI), cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Scopul este creșterea gradului de conștientizare cu privire la demență, încurajarea diagnosticului precoce și reducerea stigmatului asociat acestei afecțiuni.

Peste 57 de milioane de persoane trăiesc cu demență la nivel mondial

Demența reprezintă una dintre marile provocări de sănătate publică la nivel mondial.

Potrivit datelor prezentate de INSP și organizațiile internaționale de profil, peste 57 de milioane de persoane trăiesc în prezent cu demență, iar peste 60% dintre acestea locuiesc în țări cu venituri mici și medii. Multe persoane nu beneficiază însă de un diagnostic oficial.

În fiecare an sunt înregistrate aproximativ 10 milioane de cazuri noi de demență, iar numărul persoanelor afectate este estimat să crească semnificativ în următoarele decenii:

• aproximativ 78 de milioane de persoane până în 2030;
• aproximativ 139 de milioane până în 2050.

Impactul economic global al demenței este estimat la aproximativ 1,3 trilioane de dolari anual, valoare care ar putea să se dubleze până în 2030.

O problemă importantă rămâne și accesul la sprijin după diagnostic: aproximativ 85% dintre persoanele diagnosticate cu demență nu beneficiază de servicii de sprijin după diagnostic.

Situația din Europa

Potrivit datelor prezentate în raportul Alzheimer Europe 2025, aproximativ 9,1 milioane de persoane din statele membre ale Uniunii Europene trăiesc cu demență.

La nivelul întregii Europe, numărul depășește 12 milioane de persoane.

Estimările arată că până în anul 2050 numărul persoanelor afectate ar putea crește cu peste 60%, ceea ce pune presiune asupra sistemelor medicale și sociale și accentuează necesitatea dezvoltării serviciilor de prevenție, diagnostic, tratament, îngrijire și sprijin pentru familii.

În România, numărul cazurilor raportate este în creștere

Îmbătrânirea populației reprezintă unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea numărului persoanelor diagnosticate cu demență în România.

Conform datelor din sistemul de supraveghere al Institutului Național de Sănătate Publică, în anul 2025 au fost raportate de medicii de familie 12.173 de cazuri noi de boală Alzheimer.

Numărul este de aproximativ două ori mai mare decât cel raportat în anul 2014.

Specialiștii atrag însă atenția că numărul real al persoanelor afectate este probabil mai mare, întrucât numeroase cazuri rămân nediagnosticate sau sunt identificate abia în stadii avansate ale bolii.

Datele disponibile indică o incidență mai mare în rândul femeilor și în mediul urban. Diferențele dintre mediul urban și cel rural pot fi influențate inclusiv de accesul și adresabilitatea diferite la serviciile medicale.

Conform estimărilor Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), numărul persoanelor cu demență din România ar putea crește de la aproximativ 341.195 de cazuri în 2019 la 577.177 de cazuri în 2050.

Alzheimer nu este o parte normală a îmbătrânirii

Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă care afectează memoria, gândirea, comportamentul și, în timp, autonomia persoanei.

Este cea mai frecventă formă de demență și este responsabilă pentru aproximativ 60–70% dintre cazurile de demență.

Deși vârsta înaintată reprezintă cel mai important factor de risc cunoscut, boala Alzheimer nu trebuie considerată o consecință normală a îmbătrânirii.

Printre factorii asociați unui risc mai mare se numără:

• vârsta înaintată;
• factorii genetici;
• existența unor cazuri de Alzheimer în familie;
• sindromul Down;
• traumatismele craniene;
• tulburările de somn;
• sedentarismul;
• obezitatea;
• fumatul;
• hipertensiunea arterială;
• diabetul zaharat de tip 2;
• nivelurile crescute ale colesterolului.

Care sunt primele semne care ar trebui să ne atragă atenția?

Printre semnele și simptomele precoce se pot afla pierderea memoriei pe termen scurt, dezorientarea, pierderea frecventă a obiectelor și dificultățile în organizarea activităților cotidiene.

Persoana poate începe să întâmpine dificultăți în îndeplinirea unor sarcini pe care anterior le realiza fără probleme, în exprimarea gândurilor sau în găsirea cuvintelor potrivite.

Pot apărea, de asemenea, modificări de dispoziție și de comportament, uneori asociate dificultăților de comunicare.

Pe măsură ce boala evoluează, simptomele se accentuează și afectează tot mai mult independența persoanei.

În stadiile avansate pot apărea dificultăți de mers, de menținere a poziției așezat și, în cele din urmă, tulburări de înghițire.

Ce putem face pentru reducerea riscului?

Prevenirea nu poate elimina complet riscul de demență, însă există măsuri care pot contribui la menținerea sănătății creierului și la reducerea unor factori de risc.

Recomandările includ:

• activitate fizică regulată, inclusiv exerciții pentru coordonare și echilibru;
• menținerea unei vieți sociale active;
• o alimentație echilibrată, cu legume, cereale integrale, pește și ulei de măsline;
• stimularea mentală, prin învățarea unor lucruri noi, lectură sau jocuri de strategie;
• un program regulat de somn;
• reducerea stresului;
• renunțarea la fumat;
• evitarea consumului excesiv de alcool.

Dovezile științifice indică faptul că intervenția asupra factorilor de risc modificabili poate contribui la prevenirea sau întârzierea unei proporții importante dintre cazurile de demență.

Când trebuie să mergem la medic?

Nu orice problemă de memorie înseamnă Alzheimer. Mai multe afecțiuni pot provoca pierderi de memorie sau simptome asemănătoare demenței, iar unele dintre acestea pot fi tratate.

De aceea, atunci când apar probleme persistente de memorie, dezorientare sau dificultăți de gândire care afectează viața de zi cu zi, este recomandată o evaluare medicală.

Dacă observați astfel de schimbări la un membru al familiei sau la un prieten, este important să îl încurajați să consulte un specialist și, atunci când este posibil, să îl însoțiți la consultație.

În România, pacienții pot beneficia de consultații și evaluări cognitive decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pe baza unui bilet de trimitere, în funcție de serviciul medical și de condițiile de acces.

Există, de asemenea, centre specializate în evaluarea tulburărilor de memorie, unde pacienții pot beneficia de evaluări cognitive complexe și monitorizare pe termen lung, prin echipe multidisciplinare.

Sprijin și pentru familiile celor diagnosticați

Demența nu afectează doar persoana diagnosticată. Familia și aparținătorii sunt, de multe ori, implicați direct în îngrijirea de zi cu zi.

În funcție de nevoile pacientului și de serviciile disponibile la nivel local, persoanele diagnosticate cu boala Alzheimer și alte forme de demență pot beneficia de servicii medicale, sociale și socio-medicale.

Acestea pot include:

• evaluare și monitorizare;
• consiliere;
• stimulare cognitivă;
• activități de recuperare și reabilitare;
• terapie ocupațională;
• îngrijire pe termen lung;
• servicii la domiciliu;
• centre de zi sau centre rezidențiale;
• sprijin pentru aparținători.

Diagnosticul precoce înseamnă timp câștigat

Teama de diagnostic și stigmatizarea reprezintă în continuare bariere importante. Datele prezentate în cadrul campaniei arată că 46% dintre persoanele care trăiesc cu demență și aparținătorii acestora indică aceste aspecte drept obstacole în obținerea unui diagnostic.

În același timp, aproximativ 80% dintre oamenii din populația generală se declară îngrijorați de posibilitatea de a dezvolta demență.

Informarea corectă este, astfel, esențială.

Un diagnostic pus la timp poate permite identificarea cauzelor simptomelor, accesul la intervenții medicale și sociale și stabilirea unui plan de îngrijire adaptat nevoilor fiecărei persoane.

De Ziua Internațională de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, mesajul este unul simplu: nu ignorați primele semne, nu amânați consultul medical și nu lăsați teama de diagnostic să împiedice accesul la ajutor.

Diagnosticul precoce înseamnă timp câștigat.

Informarea, implicarea familiei și accesul la servicii medicale și sociale pot face diferența pentru persoanele afectate de Alzheimer și pentru cei care le îngrijesc.

Surse: Institutul Național de Sănătate Publică – Centrul Național de Statistică în Sănătate Publică; Organizația Mondială a Sănătății; Alzheimer’s Disease International; Alzheimer Europe; Institute for Health Metrics and Evaluation; National Institute on Aging.