Avertismentul venit din partea gigantului german Rheinmetall readuce în atenție una dintre cele mai dureroase probleme economice ale Mangaliei: prăbușirea Șantierului Naval și pierderea unei forțe de muncă formate în zeci de ani.
„Șantierul naval nu este funcțional. Nu mai există forță de muncă. Trebuie să angajăm oameni, să aducem personal. Acest lucru va dura ceva timp”, a declarat Andre Neumann, directorul de vânzări al Diviziei de Sisteme Navale Rheinmetall, într-un interviu acordat News.ro.
Declarația este mai mult decât un avertisment despre starea unor hale, utilaje sau instalații. Este confirmarea unei realități dramatice: Mangalia a pierdut o mare parte din capitalul său uman, oamenii care au construit, reparat și întreținut nave timp de zeci de ani.
Cum s-a ajuns aici? Cine avea responsabilitatea conducerii?
Întrebarea pe care o pun astăzi mulți locuitori ai Mangaliei este una firească: Cum a ajuns unul dintre cele mai importante șantiere navale din România să nu mai aibă oameni care să lucreze?
Pentru a înțelege situația, trebuie privit modul în care a fost administrată societatea.
Potrivit raportului anual pe 2025 al societății Șantierul Naval 2 Mai SA, statul român deținea 51% din acțiunile societății mixte Damen Shipyards Mangalia, în timp ce Damen Holding BV deținea participația de 49%.
Există însă un detaliu esențial: același raport precizează că, potrivit contractului de asociere, controlul managerial și operațional total era deținut de partenerul olandez Damen Holding BV.
Așadar, statul român era acționar majoritar, dar conducerea efectivă a activității șantierului se afla la partenerul olandez. Acest lucru trebuie luat în calcul atunci când discutăm despre responsabilitatea pentru declinul economic și industrial al unității.
Ani de incertitudine, muncă întreruptă și salarii restante
Problemele nu au apărut peste noapte.
- Iunie 2024: Damen Shipyards Mangalia intră în insolvență, la solicitarea companiei-mamă.
- 2024–2025: activitatea este puternic redusă, iar numeroși angajați ajung în șomaj tehnic.
- 2025: angajații protestează pentru salarii plătite parțial sau cu întârziere și pentru drepturi salariale restante.
- Aprilie 2026: societatea intră în faliment, după respingerea planului de reorganizare.
- Mai–iulie 2026: sunt pregătite concedieri colective pentru toți cei 1.011 angajați.
Europa Liberă relata în septembrie 2025 că șantierul acumulase datorii curente de aproximativ 161 de milioane de lei după intrarea în insolvență, iar restanțele salariale ajunseseră la 17 milioane de lei.
Oamenii care ani la rând au construit și reparat nave au ajuns să protesteze în fața Ministerului Economiei pentru a-și cere drepturile.
Cine răspunde pentru pierderea oamenilor?
Aici este, probabil, cea mai importantă întrebare.
Nu putem pune întreaga responsabilitate în sarcina unui singur actor fără o analiză a deciziilor luate de-a lungul anilor.
Dar există instituții și companii care trebuie să ofere explicații:
1. Damen Holding BV – partenerul care, potrivit documentelor oficiale ale societății, a deținut controlul managerial și operațional al șantierului. Ce decizii au fost luate în privința contractelor, comenzilor, investițiilor și menținerii capacității de producție?
2. Statul român – acționarul majoritar, prin Șantierul Naval 2 Mai SA. Ce a făcut pentru a-și proteja investiția, pentru a supraveghea situația economică și pentru a preveni pierderea unei capacități industriale strategice?
3. Guvernele și Ministerele Economiei – ce măsuri au fost luate atunci când activitatea a început să se prăbușească? De ce nu a fost găsită mai devreme o soluție pentru păstrarea comenzilor și a personalului calificat?
4. Administratorul judiciar și ulterior lichidatorul – ce soluții au fost analizate pentru salvarea societății și ce măsuri au fost luate pentru protejarea drepturilor salariaților?
Acestea sunt întrebări legitime, iar răspunsurile trebuie să se bazeze pe documente, nu pe declarații politice.
Rheinmetall trebuie să reconstruiască nu doar șantierul, ci și echipele de muncitori
Există și o veste importantă pentru viitor.
Rheinmetall și partenerii de la MSC au anunțat intenția de a transforma șantierul într-o unitate cu dublă utilizare, capabilă să construiască atât nave comerciale, cât și nave militare.
Planul este unul ambițios, însă declarația lui Andre Neumann arată dimensiunea reală a problemei: nu este suficient să cumperi terenuri, hale, docuri și utilaje.
Trebuie să găsești oameni.
Trebuie să readuci în producție specialiști în sudură navală, tubulatură, electricieni, lăcătuși, mecanici, ingineri, proiectanți și personal tehnic.
O parte dintre foștii angajați au plecat deja spre alte locuri de muncă, în țară sau în străinătate. Alții și-au schimbat meseria pentru a-și putea întreține familiile.
Experiența acumulată în zeci de ani nu poate fi recuperată printr-o simplă campanie de recrutare.
Întrebarea Mangaliei: cine își asumă răspunderea?
Pentru oraș, Șantierul Naval nu a fost doar o societate comercială. A reprezentat o sursă importantă de locuri de muncă, venituri pentru familii, activitate pentru firmele locale și o parte importantă din identitatea industrială a Mangaliei.
Astăzi, în timp ce noul investitor vorbește despre investiții și recrutare, comunitatea locală are dreptul să întrebe cum s-a ajuns aici.
Cine răspunde pentru faptul că un șantier naval cu tradiție de aproape jumătate de secol a ajuns să piardă peste 1.000 de angajați și să fie nevoit să-și reconstruiască de la zero forța de muncă?
Și, poate cel mai important: câți dintre acești oameni vor mai avea șansa să se întoarcă la meseria pe care au practicat-o o viață întreagă?
Mangalia nu a pierdut doar niște locuri de muncă. A pierdut o parte importantă din experiența și priceperea sa industrială.
Iar această pierdere nu trebuie uitată odată cu schimbarea proprietarului șantierului.
SURSE DOCUMENTARE
- News.ro – Declarațiile directorului Rheinmetall, 9 noiembrie 2026
- Raportul anual 2025 – Șantierul Naval 2 Mai SA
- Europa Liberă – Problemele Damen Mangalia și angajații
- HotNews – Falimentul și concedierile colective
Redacția Mangalia Online. Articol realizat pe baza declarațiilor publice și a documentelor disponibile. Responsabilitățile individuale trebuie stabilite pe baza documentelor și a eventualelor constatări ale autorităților competente.

Trimiteți un comentariu
Spune-ne părerea ta! Comentariile sunt moderate și trebuie să respecte regulile de bun-simț și respect față de ceilalți cititori.